În ultimele zile se discută din ce in ce mai mult despre oferta statului de a vinde pachetul de peste 9% pe care il deține la Petrom. Prima dată am aflat un preț maxim la care pachetul va fi vândut, iar acum a fost anunțat un preț minim. Despre strategia asta ar fi multe de spus, dar până la urmă interesant este să aflăm dacă merită să cumpărăm acțiunile acestea și nu să judecăm strategia de marketing adoptată de Guvern împreună cu consorțiul format din banca rusă de investiţii Renaissance Capital, BT Securities, Romcapital şi EFG Securities. Despre strategie vom putea vorbi și o vom face atunci când oferta se va fi încheiat și vom putea analiza rezultatele obținute.
La ce preț cumpărăm acțiuni Petrom? Aceasta ar fi întrebarea interesantă în aceste zile, mai ales dacă privim în articolele din mass-media unde vedem diferite formule aplicate de Guvern pentru a calcula acest interval de 0,3708 lei/ acțiune și 0,46 lei/ acțiuni ce este zilnic prezentat și studiat. Pentru prima întrebare nu avem nevoie de nici o formulă ci doar de un simț al răspunderii și de o alegere rațională. În acest caz mă refer la faptul că orice agent economic rațional va dori să plătească cel mai bun preț pentru un produs disponibil, în acest moment, pe două piețe. Acțiunile Petrom, astăzi, sunt cotate la Bursa de Valori București (BVB) la un preț de 0,3860 lei/ acțiune și cu siguranța nici un investitor mic, ce nu este interesat de pachete foarte mari și care poate achiziționa cantitatea dorită direct din piață (la acest preț fiind chiar acum disponibile peste 10.000 de acțiuni), nu ar trebui ca la oferta publică să ofere un preț superior. Dacă cineva ar dori să beneficieze în vreun fel de această ofertă ar încerca cu siguranță să achiziționeze acțiunile cu un oarecare discount.
Tinând cont de cele de mai sus este posibil să apară întrebarea: De ce să ne mai intereseze oferta? Răspunsul este că ne interesează, atât ca simplii investitori care putem profita și încerca să cumpărăm acțiuni cu discount la o companie foarte profitabilă, cât și prin prisma fondurilor de investiții care astfel au posibilitatea de a investi la o companie stabilă a cărei evoluție din ultima perioadă a fost constant pozitivă.
La finalul acestei subscrieri vom putea analiza din nou situația, să vedem dacă acest principiu al raționalității mai funcționează în România, putând astfel să conturăm și profilul celor care au subscris prin această ofertă.
În concluzie aș dori să se înțeleagă foarte clar că susțin acțiunuile Petrom, chiar consider a fi o investiție cu potențial dar aș dori ca fiecare om ce va alege să își plaseze economille în aceste acțiuni să o facă prin metoda cea mai avantajoasă și anume aceea a prețului minim. De aceea recomand o subscriere la un preț sub prețul de azi al pieței, dar totuși superior, cu câteva procente, sumei impuse ca fiind minine. Dacă totuși nu se achiziționează acțiuni astfel este posibil să fie luate direct din piața, deoarece orice portofoliu ar trebui să includă acțiuni Petrom!
Un blog care va încerca să prezinte opinii personale, și nu numai, pe diferite teme economice.
marți, 19 iulie 2011
joi, 7 iulie 2011
Criza financiară și băncile! Ce se intamplă dacă falimentează o bancă azi?
Se vorbeste din ce in ce mai mult despre salvarea Greciei sau mai bine zis despre posibilitatea ca acest stat să intre în default. Părerile dar mai ales zvonurile sunt din ce în ce mai multe! Tocmai de aceea consider că e oportun să privim din nou situația Greciei, Europei și a lumii în contextul actual.
Jean-Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat recent că problema crizei datoriilor suverane este pe cale să producă efecte asupra băncilor. Momentul ales de liderul BCE este unul cât se poate de interesant: în preambulul întâlnirii șefilor de state de la Bruxelles, ce are să decidă soarta banilor ce vor fi dați sau nu Greciei pentru a o scăpa de faliment. Poate fi vorba despre presiune, despre un ”sfat” liderilor europeni pentru a evita o situație similară cu cea din 2008, din Statele Unite? Este foarte posibil. În continuare voi încerca să argumentez această afirmație.
Deși pare că plec de departe, pentru a avea o imagine completă despre ceea ce se întâmplă acum trebuie să revenim la anul 2008. Trebuie să ne amintim că în momentele în care în SUA picau bănci de pe o zi pe alta și nu erau salvate, în Europa deja oamenii se orientau de la ce bănci să iși retragă depozitele ca nu cumva să fie puși în situația unui faliment a băncii lor. De ce? Răspunsul pentru mine este destul de simplu: diferența culturală, atât asupra investițiilor cât și asupra aversiunii la risc. În acel moment Europa a fost nevoită să facă infuzii de capital în multe bănci. Practic, statele s-au împrumutat pentru a scăpa băncile de la plata greșelilor. Ceea ce au uitat însă statele ne amintește azi realitatea. Datoriile trebuiesc plătite și în perioade de recesiune economică este foarte greu să trăiești, dar să mai pui bani deoparte să plătești ce ai consumat pe credit.
Și totuși care este legătura cu ce avem azi? Acum suntem la fel ca în 2008. Cu o excepție, azi nu mai este în default piața imobiliară din SUA, sau băncile americane, ci chiar state europene, acelea care au salvat băncile lacome în 2008. Cineva ar putea spune acum: ”bine, bine și unde e legătura cu băncile?”. Ea există în investițiile pe care aceste bănci le au în titluri așe statelor europene ce au probleme cu rambursarea datoriilor (pentru că Grecia e doar un caz - poate chiar nu cel mai grav). Cu toate acestea un lucru e exact la fel ca în 2008: CONCEPȚIA EUROPENILOR. Și asta îl îngrijorează si pe Jean-Claude Trichet pentru că problemele unei bănci s-ar transfera automat la majoritatea băncilor europene.
Și DA, am convingerea că dacă mâine o bancă din Grecia falimentează ghișele TUTUROR băncilor din România și nu numai vor fi luate cu asalt. Iar acest risc sistemic de contagiune, ce poate chiar să nu fie fundamentat, pentru că avem și azi bănci foarte solide, va putea destabiliza întregul sistem bancar european și chiar bănci stabile să fie distruse doar din cauze emoționale.
Acum puteți înțelege de ce Europa face tot ce poate pentru a scapă Grecia, de ce susține și obligă statul elen să aplice toate măsurile acestea de reducere a cheltuielilor, ba mai mult dorește să ofere o nouă tranșe de bani ca ajutor. Nu o fac de drag, o fac pentru ca au nevoie să le fie și lor bine. Problema este ca resursele sunt limitate și capacitatea statelor de a împrumuta este limitată. De aceea este nevoie ca măsurile să fie aplicate prompt, cu o strictețe de fier.
Să nu uităm că nici la SUA nu se poate apela în aceste momente deoarece chiar și cea mai mare putere a lumii are probleme în aceste zile cu datoriile pe care le înregistrează.
Să sperăm că nu va fi cazul să asităm la o situație similară cu cea din 2008, cand Lehman Brothers a falimentat, precum că continuarea va fi demna de o drama de Oscar, însă s-ar putea să nu mai aibă nimeni banii pentru a viziona acest film. Din acest motiv tind să cred că Grecia va fi ajutată prin toate mijloacele pentru a depăși situația actuală.
Jean-Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a afirmat recent că problema crizei datoriilor suverane este pe cale să producă efecte asupra băncilor. Momentul ales de liderul BCE este unul cât se poate de interesant: în preambulul întâlnirii șefilor de state de la Bruxelles, ce are să decidă soarta banilor ce vor fi dați sau nu Greciei pentru a o scăpa de faliment. Poate fi vorba despre presiune, despre un ”sfat” liderilor europeni pentru a evita o situație similară cu cea din 2008, din Statele Unite? Este foarte posibil. În continuare voi încerca să argumentez această afirmație.
Deși pare că plec de departe, pentru a avea o imagine completă despre ceea ce se întâmplă acum trebuie să revenim la anul 2008. Trebuie să ne amintim că în momentele în care în SUA picau bănci de pe o zi pe alta și nu erau salvate, în Europa deja oamenii se orientau de la ce bănci să iși retragă depozitele ca nu cumva să fie puși în situația unui faliment a băncii lor. De ce? Răspunsul pentru mine este destul de simplu: diferența culturală, atât asupra investițiilor cât și asupra aversiunii la risc. În acel moment Europa a fost nevoită să facă infuzii de capital în multe bănci. Practic, statele s-au împrumutat pentru a scăpa băncile de la plata greșelilor. Ceea ce au uitat însă statele ne amintește azi realitatea. Datoriile trebuiesc plătite și în perioade de recesiune economică este foarte greu să trăiești, dar să mai pui bani deoparte să plătești ce ai consumat pe credit.
Și totuși care este legătura cu ce avem azi? Acum suntem la fel ca în 2008. Cu o excepție, azi nu mai este în default piața imobiliară din SUA, sau băncile americane, ci chiar state europene, acelea care au salvat băncile lacome în 2008. Cineva ar putea spune acum: ”bine, bine și unde e legătura cu băncile?”. Ea există în investițiile pe care aceste bănci le au în titluri așe statelor europene ce au probleme cu rambursarea datoriilor (pentru că Grecia e doar un caz - poate chiar nu cel mai grav). Cu toate acestea un lucru e exact la fel ca în 2008: CONCEPȚIA EUROPENILOR. Și asta îl îngrijorează si pe Jean-Claude Trichet pentru că problemele unei bănci s-ar transfera automat la majoritatea băncilor europene.
Și DA, am convingerea că dacă mâine o bancă din Grecia falimentează ghișele TUTUROR băncilor din România și nu numai vor fi luate cu asalt. Iar acest risc sistemic de contagiune, ce poate chiar să nu fie fundamentat, pentru că avem și azi bănci foarte solide, va putea destabiliza întregul sistem bancar european și chiar bănci stabile să fie distruse doar din cauze emoționale.
Acum puteți înțelege de ce Europa face tot ce poate pentru a scapă Grecia, de ce susține și obligă statul elen să aplice toate măsurile acestea de reducere a cheltuielilor, ba mai mult dorește să ofere o nouă tranșe de bani ca ajutor. Nu o fac de drag, o fac pentru ca au nevoie să le fie și lor bine. Problema este ca resursele sunt limitate și capacitatea statelor de a împrumuta este limitată. De aceea este nevoie ca măsurile să fie aplicate prompt, cu o strictețe de fier.
Să nu uităm că nici la SUA nu se poate apela în aceste momente deoarece chiar și cea mai mare putere a lumii are probleme în aceste zile cu datoriile pe care le înregistrează.
Să sperăm că nu va fi cazul să asităm la o situație similară cu cea din 2008, cand Lehman Brothers a falimentat, precum că continuarea va fi demna de o drama de Oscar, însă s-ar putea să nu mai aibă nimeni banii pentru a viziona acest film. Din acest motiv tind să cred că Grecia va fi ajutată prin toate mijloacele pentru a depăși situația actuală.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)