Efectele știrilor asupra piețelor financiare

De curând am primit o solicitare, de la o studentă a Academiei de Studii Economice, pentru a scrie un articol legat de modul în care piețele financiare evoluează pe fondul evenimentelor economice și politice ce se petrec cu rapiditate, zilnic.

Nu departe de noi este momentul demisiei premierului Boc. În acel moment ne putem aminti faptul ca Bursa de Valori București a fost supusă unei scăderi bruște. Această reacție poate fi catalogată ca fiind una pur emoțională, deoarece după scurt timp piața a revenit și și-a continuat evoluția firească. Astfel de momente induc panică si de cele mai multe lor efectul lor durează de la câteva minute până la maxim câteva zile. Deîndată ce motivul cutremurului dispare, investitorii reiau pozițiile anterioare, iar piețele urmează direcțiile fundamentele trasate de fundamentele economice si politice de termen lung. La un moment similar am asistat azi prin demisia președintelui Germaniei. Cu toate că pe termen scurt am asitat la un moment de scădere, per ansamblu evoluția indicelui german a fost pozitivă astăzi. Deși aspectele politice influențează cursul activităților economice, de puține ori problemele din acest mediu se transmit cu efecte de lungă durată asupra piețelor financiare. Excepție fac de obicei conflictele armate deoarece acestea au urmări clare asupra vietii economice.
Celelalte informații prezente adeseori pe canalele media sunt informațiile economice. Dintre acestea distingem în principal indicatorii financiari (în cadrul companiilor profitul, cifra de afaceri, rata de capitalizare) și cei macroeconomici (Produsu Intern Brut, rata inflației, rata de dobândă). Aceștia de cele mai multe ori influențează mult mai puternic prețurile activelor financiare, iar efectele au o persistență mai mare în timp. Cu toate acestea, de foarte multe ori asistăm la momente în care la anunțarea valorilor, prețurile pornesc brusc într-o anumită direcție, urmând ca în următoarele zile și ore efectul să se diminueaze corespunzător cu nivelul în care valoarea anunțață a fost așteptată. Trebuie astfel să ținem cont în momentul în care analizăm cursul unui anumit activ în momentele apariției unei astfel de informații de nivelul așteptărilor investitorilor, deoarece o parte din valoarea acestor indicatori poate fi deja încorporată în curs.
În concluzie, aș dori să subliniez faptul că niciodată nu putem anticipa cu precizie de 100% evoluția cursurilor activelor financiare în momentul apariției unei informații noi. Din acest motiv este foarte important să cunoaștem modul în care cursul unui anumit activ este influențat de anumite informații și, de asemenea, mereu să avem în vedere posibilitatea unei reacții inverse. Din acest motiv subliniez încă o dată necesitatea ca orice investiției sau tranzacție speculativă să fie făcută respectând principiile de gestionare a riscurilor.

Tipuri de operatiuni pe piata instrumentelor financiare derivate - Operațiuni de Arbitraj

Operaţiunile de arbitraj se bazează pe exploatarea anomaliilor de preţ pentru un produs tranzacţionat simultan pe două pieţe de acelaşi tip (fie spot, fie futures) sau a diferenţelor dintre cotaţia spot şi cea futures pentru produsul respectiv.

În general, operaţiunile de arbitraj presupun asumarea unor riscuri extrem de reduse, în unele cazuri apropiate de nivelul 0 datorită poziţiilor de sens opus care se deschid simultan pe două pieţe: cumpărare pe piaţa mai iefitnă şi vânzare pe piaţa mai scumpă. Astfel se blochează pentru o perioadă limitată de timp o diferenţă favorabilă marcându-se un profit fix, indiferent în ce direcţie vor evolua preţurile produsului respectiv pe cele două pieţe.

Un exemplu de arbitraj spot/spot îl constituie tranzacţionarea simultană a aurului pe pieţele de la New York şi Londra: dacă se întamplă ca la un anumit moment aurul să fie cotat la 550 dolari/uncie la Londra şi la 552 dolari/uncie la New York, atunci se poate iniţia o operaţiune de arbitraj prin cumpărarea a 1.000 uncii pe piaţa de la Londra şi vânzarea lor la New York la preţul de 552 dolari/uncie, realizându-se un profit cert de 2 dolari/uncie respective 2.000 dolari pentru întreaga tranzacţie.

În general aceste „anomalii” de cotare a mărfurilor pe diferite pieţe apar destul de rar şi se corectează foarte rapid întrucât foarte mulţi traderi încearcă să profite de aceste  diferenţe (spreaduri) din ce în ce mai mici, până în momentul în care preţurile de pe cele două pieţe se egalizează.

Un arbitraj mult mai uşor de realizat este cel spot/futures. Cea mai mare parte a timpului, o marfă care este tranzacţionată atât pe piaţa spot cât şi pe cea futures va beneficia de cotaţii diferite datorită decalajului de livrare dintre cele două pieţe (imediat pe spot şi la o anumită scadenţă care se poate întinde până la un an sau chiar peste pe piaţa futures).

Principiul arbitrajului spot/futures este acelaşi ca şi în cazul arbitrajului spot/spot: se cumpără marfa pe piaţa cu cotaţia mai mică şi simultan se vinde aceeaşi marfă pe piaţa cu cotaţia mai mare.

 Pe piaţa de capital din România pot fi efectuate operaţiuni de arbitraj între pieţele spot şi futures în cazul acţiunilor cotate atât pe piaţa BVB cât şi pe piaţa BMFMS sub formă de contracte futures.

Ceea ce trebuie să facă un investitor în acest caz este să urmărească în paralel cotaţiile unei acţiuni pe piaţa spot (BVB) şi pe piaţa futures (BMFMS) pe diferite scadenţe, iar în momentul în care diferenţa de preţ dintre cele 2 pieţe este suficient de mare pentru a-i asigura randamentul dorit, investitorul va cumpăra de pe piaţa BVB o cantitate de acţiuni şi va vinde simultan sau foarte rapid aceeaşi cantitate de acţiuni în echivalent contracte futures pentru scadenţa dorită.

La scadenţă, când cele două pieţe vor furniza cotaţii indentice sau foarte apropiate, investitorul va lichide ambele poziţii şi va încasa profitul rezultat din diferenţa blocată.

Operaţiunea de lichidare a poziţiilor se poate face şi înainte de scadenţa contractelor futures dacă diferenţa de preţ spot/futures pe acţiunea respectivă se micşorează seminificativ.

O altă condiţie importantă pentru investitor în vederea efectuării de tranzacţii de arbitraj spot/futures este deschiderea de conturi de client atât pentru piaţa spot cât şi pentru piaţa futures şi deţinerea sumelor de bani în cash necesare în ambele conturi.

De asemenea, la fel de important este accesul cât mai direct sau comunicarea cât mai rapidă dintre investitor şi brokerul său. De preferat pentru astfel de operaţiuni este deţinerea de conturi de tranzacţionare on-line prin care investitorul poate urmări permanent cotaţiile pe cele două pieţe în timp real şi poate introduce singur ordinele de tranzacţionare, eliminând astfel timpul necesar contactării brokerului şi comunicării detaliilor privind ordinele de tranzacţionare.

În continuare voi prezenta un scenariu de arbitraj în cursul lunii martie 2008, detaliind în acelaşi timp şi costurile pe care le implică o astfel de operaţiune pe piaţa de capital din România:

- În data de 15 martie 2008, ora 12:00, acţiunile SIF5 OLTENIA se puteau cumpăra de pe piaţa spot 20.000 acţiuni la prețul de 3,2500 lei şi se puteau vinde pe piaţa BMFMS 15 contracte futures (echivalentul a 15.000 acţiuni) pentru scadenţa aprilie la preţul de 3,4250 lei.

- Efectuând tranzacţiile de mai sus, investitorul îşi bloca practic o diferenţă de 3,4250 – 3,2500 = 0,1750 lei/acţiune pentru un interval de timp de maximum 45 de zile, respectiv pană la 30 septembrie, ziua de scadenţă a contractelor futures DESIF5 pe piaţa BMFMS.

- Profitul brut pe acţiune aferent acestei operaţiuni este de 0,1750 lei, însă randamentul final al operaţiunii este variabil, depinzând de preţurile de lichidare la scadenţă a poziţiilor pe cele 2 pieţe. Niveluri diferite ale acestor preţuri de închidere va genera comisioane diferite plătite pe piaţa spot precum şi impozite pe profit diferite pe cele două pieţe.