Unul dintre cititorii articolului “De ce nu avem lichiditate pe piețele românești?” a ridicat o ridicat o intrebare foarte interesantă : ”Au românii bani pentru a investi la bursă?”. Răspunsul meu inițial și nefundamentat la momentul inițial este că românii nu duc lipsă de bani pentru a investi în piața de capital, ci plătesc tribut lipsei de cultură și educație investițională.
Totuși este necesar și ar fi de preferat să dăm și un răspuns fundamentat din punct de vedere economic. Această analiză o voi porni de la numărul de salariați pe care ii avea România la 30 septemberie 2001 și de la salariul mediu net. Având în vedere faptul că la acea dată se înregistrau aproximativ 4,2 milioane de salariați, ce au avut un câștig salariu mediu nominal net de 1457 lei am putea porni analiza de la ipoteza că fiecare din aceștia ar putea economisi o suma de 50 de lei pe luna, ce ar putea fi investită în acțiuni cu scop investițional. Astfel un calcul simplu ne arată faptul că lunar ar putea fi plasate la Bursa de Valori București (BVB) lunar 210 milioane lei (aproximativ 50 de milioane de euro). E drept ca aș putea fi criticat ca această sumă este proiecția optimistă a viziunii mele despre ce ar putea genera educația în România anilor 2010 și din acest motiv propun să continuăm analiza presupunând că suma lunară investită este jumătate din calculul iniția, mai exact 25 milioane de euro. De aici calculul continuă în mod logic cu analiza valorii tranzactionate într-o zi la BVB. Aici observăm ca pe segmentul de acțiuni valoare medie zilnică a tranzacțiilor se situează undeva în jurul valorii de 9-10 milioane euro. Tinând cont de cele de mai sus trebuie subliniat faptul ca o asemenea creștere a sumelor investite, vreau sa subliniez faptul ca aceste sume ar fi aduse în piață pe termen lung cu scop investițional și nu speculativ, ar genera o creștere a valorii medii zilnice tranzactționate de peste 30%. Acești bani ar putea fi cu ușurință folosiți de companii pentru dezvoltare, cercetare, inovare și proiecte ce ar genera o creștere a randamentelor companiilor și automat o creștere a interesului restului investitorilor autohtoni și străini. Acest mod de economisere ar genera de asemenea și o stabilitate pentru evoluțiile viitoare ale pieței de capital ce ar deveni mai puțin sensibilă la mișcările bruște și de multe ori iraționale ale speculatorilor. De asemenea persoanele care ar economisi aceasta suma pe toată perioada in care sunt anagajați ar ajunge la finalul vieții active să dețină un portofoliu care o dată lichidat ar genera o sumă ce ar putea să le rotunjească veniturile din pensii, sau dacă au posibilitatea ar putea sa beneficieze doar de pe urma dividendelor ce le-ar genera un portofoliu creat de lungul catorva zeci de ani.
În final putem confirma ca deși românii în general nu au bani sau cel puțin asta e tema generală toată media de la noi, puțină educația ar genera o creștere a segementului financiar și ar asigura poate fiecăruia dintre noi un viitor mai bun.
Aceste lucuri mă fac să affirm cu tărie: ”Avem nevoie de EDUCAȚIE prima dată!”
Operațiunile de hedging sunt cele pentru care au apărut de fapt instrumentele financiare derivate. Astfel prin aceste operațiuni se urmărește de cele mai multe ori eliminarea riscurilor ce pot interveni în activitatea de bază a unei companii (risc valutar, risc de credit, riscul variației prețurilor produselor sau materiilor prime). De asemenea prin operațiunile de hedging se poate realiza și conservarea profitului rezultat la un moment dat pe un portofoliu sau limitarea pierderii. Cei care desfășoară astfel de operțiuni se numesc hedgeri.
Al doilea tip de operațiune de hedging presupune acoperirea riscului pentru un portofoliu. Presupunem că un investitor a achiziționat pe piața spot 10.000 de acțiuni SIF5 la un preț de 1,2 lei/acțiune. După aproximativ o lună avem un maxim al cotației 1,35 lei/acțiune după care cursul începe un trend descendent iar cursul va sparge bariera de 1,30 lei/acțiune investitorul poate decide blocarea profitului de 0,10 lei/acțiune, dar păstrarea pozițiilor spot. Astfel el va deschide poziții futures pentru o cantitate echivalentă. În acest caz va vinde 10 contracte futures la un curs futures cel puțin egal cu valoarea de 1,30 lei/ acțiune.
